Un sistem de fişiere, indiferent de sistemul de operare care îl
utilizează, îndeplineşte aceleaşi funcţii folosind principii similare,
însă prin abordări diferite.
Un sistem de fişiere este în esenţă, o modalitate de a
cataloga informaţia stocată pe un mediu de stocare (HDD, memory stick,
etc.).
Orice sistem de fişiere foloseşte pentru memorarea
informaţiilor,
o unitate de bază de alocare a memoriei. De exemplu,
pentru NTFS, dimensiunea minimă a unităţii de alocare este 4KB (4 kilo
bytes sau 4 kilo octeţi = 4 x 1024 bytes (octeţi)), ceea ce înseamnă că,
pentru un fişier de 10 octeţi (care de exemplu conţine şirul de
caractere ABCDEFGHIJ – fiecare caracter memorat pe un octet ) vor fi
alocaţi 4 KB (adică spaţiul de memorie necesar pentru stocarea a 4×1024
caractere). Astfel că memorarea a 256 de fişiere care conţin un singur
caracter (byte) duce la ocuparea unui spaţiu de memorie de 1 MB (256 x
4×1024 bytes = 1024×1024 bytes = 1MB) deşi ar fi fost nevoie doar de 256
bytes (octeţi)!!!.
1 byte = 1 octet = 8 biţi, unde 1 bit = unitatea binară de memorie cu
valori de 0 sau 1. Astfel, spaţiul de memorie acoperit de un sistem de
fişiere este împărţit într-un număr întreg de unităţi de alocare a
memoriei.
Ca şi principiu de lucru, orice sistem de fişiere are o
modalitate de a ţine evidenţa informaţiei memorate. Acest lucru se face
prin tabela de alocare a fişierelor, o zonă specială pe mediul de
stocare care ţine evidenţa fişierelor memorate. Tabela de alocare a
fişierelor poate fi exemplificată prin cuprinsul unei cărţi. Acesta
indică prin numărul paginii locul unde poate fi găsit un capitol sau
subcapitol din acea carte. Similar, tabela de alocare a fişierelor,
memorează numărul curent al unităţii de bază de alocare, de unde începe
un fişier şi numărul curent al unităţii de bază unde se sfârşeşte un
fişier. Un fişier va fi întotdeauna memorat pe un număr de octeţi mai
mare sau egal cu dimensiunea sa reală.
Prezentarea de mai sus nu îşi propune să facă o teorie
amănunţită a sistemelor de fişiere, ci doar să informeze cititorul cu
privire la unele aspecte pe care este posibil să nu le stăpânească
foarte bine.
De ce nu se şterg informaţiile cu adevărat dintr-un sistem de fişiere după ce utilizatorul alege să le ştergă ?
Motivul este simplu: pentru a creşte viteza de acces la informaţiile
memorate într-un sistem de fişiere, atunci când un utilizator alege să
şteargă un fişier, sistemul de operare marchează în tabela de alocare a
fişierelor spaţiul dedicat acelui fişier ca fiind liber. Informaţia
aparţinând acelui fişier rămâne memorată în continuare până când
unitătile de bază de alocare a memoriei sunt rescrise cu alte
informaţii.
Astfel, cu ajutorul unor aplicaţii specializate se pot recupera în
întregime datele şterse voit sau accidental, dacă pe spaţiul respectiv
de memorie nu au mai fost scrise alte informaţii. Astfel, dacă aţi şters
din greşeală unul sau mai multe fişiere, regula de aur este să nu mai
copiaţi nimic pe acea partiţie şi să folosiţi un program de recuperare a
datelor. Probabilitatea de recuperare este de 99 %.
Acelaşi lucru este valabil şi la formatarea unei partiţii de fişiere. Tabela de alocare a fişierelor este rescrisă , însă informaţia memorată pe acea partiţie rămâne valabilă până la suprascriere.
Acelaşi lucru este valabil şi la formatarea unei partiţii de fişiere. Tabela de alocare a fişierelor este rescrisă , însă informaţia memorată pe acea partiţie rămâne valabilă până la suprascriere.
Şi dacă doriţi ca informaţia memorată să nu mai poată fi recuperată?
Atunci trebuie să suprascrieţi unităţile de bază de alocare cu altă
informaţie (de obicei aleatoare). Există aplicaţii mai mult sau mai
puţin de succes care fac acest lucru pe bani mai mulţi sau mai puţini.
FileRandomizer – solutie freeware
O aplicaţie freeware portabilă, de uz “casnic”, ce poate fi utilizată pentru ştergerea informaţiilor este FileRandomizer. Aplicaţia are următoarele facilităţi:
• suprascrierea, redenumirea aleatorie şi ştergerea unui singur fişier (opţiuni folosite individual sau combinat);
• suprascrierea, redenumirea aleatorie, ştergerea unui folder, a fişierelor şi subfolderelor conţinute în acesta (opţiuni folosite individual sau combinat);
• suprascrierea spaţiului liber de pe o partiţie fără ca fişierele existente să fie afectate.
Există şi alte aplicaţii care efectuează ştergerea sigură a
informaţiilor însă acestea lasă urme cu privire la denumirea fişierelor
ce au fost stocate, astfel că acestea (denumirile) sunt găsite la
recuperarea prin programe specializate. FileRandomizer este o aplicaţie
ce nu lasă urme.
Am testat FileRandomizer cu success împotriva unor aplicaţii
recunoscute în recuperarea datelor ca EasyRecovery şi FinalData. Rata de
recuperare este de 0%. FileRandomizer este disponibil aici.
Articol provenit de pe : WorldIT
0 comentarii
Trimiteți un comentariu